Nervi de toamna

Ieri mi-am facut nervi cu un client care avea chef de cearta si care ma trata ca pe un negru de pe plantatie. I-am scris un mail mestesugit si s-a calmat. Dar nu suport oamenii care nu se pot comporta civilizat si nu respecta partenerul de dialog. Grrrr.

In alta ordine de idei, Adriana se comporta minunat la aikido, se joaca si invata; mie mi se pare ca are talent, se misca f frumos si cred ca peste 1 an se va vedea un progres important. Sunt foarte bucuroasa ca poate face asta intr-un mediu frumos si cu oameni de calitate.
Zilele astea ma preocupa meniurile ei zilnice, vreau sa manance sanatos si ce ii place, sa aiba feluri de mancare echilibrate. Sper sa reusesc.

In rest, obisnuitii nervi de acasa, cu soacra evident. Va rog eu mult, nu faceti ca mine: nu va mutati niciodata cu soacra si nici cu mama de fapt. Munciti sa va permiteti macar o chirie pana cand va veti putea permite un credit sau pana moare unchiul bogat din Brazilia. ;)

Noutati

Adriana e foarte bine, spune ca la scoala e mai usor decat la gradinita! Asta e foarte bine, sper sa nu o paraseasca entuziasmul prea curand.
Ma gandesc ca ar trebui sa ii gasesc niste colegi de joaca, sa organizam intalniri la noi sau la ceilalti copii...insa in acelasi timp ma intreb daca influentele celorlalti copii sunt intotdeauna pozitive. Sincer, daca a se juca cu altii inseamna sa invete sa vorbeasca cu "fataaaa" sau sa discute despre baieti la varsta de 7 ani....mai bine lipsa. toate eforturile mele de a o educa se pot duce foooarte usor pe apa sambetei. Asa ca ...mai astept.

Vrem sa mearga la karate, deja a fost la un antrenament de proba, de saptamana viitoare incepe serios. Vrem sa faca orice sport care o fereste de golaneala si care o pregateste cat de putin pentru viata. pe langa karate ne gandeam la inot. Sa vedem ce mai apare pe parcurs.

Eu sunt ok, la job mereu schimbari, nervi si mult de munca. O sa supravietuiesc. Dar nu e usor deloc....

O toamna agitata...sa vedem ce va fi la iarna.